Relații Internaționale și Programe

Relații Internaționale și Programe

Activitatea Agenţiei Naţionale Antidrog pe linia relațiilor internaționale, afacerilor europene și a implementării de proiecte și programe urmărește adaptarea permanentă a răspunsului naţional la noile evoluţii ale fenomenului drogurilor la nivel mondial și european, instituția noastră acționând, prin reprezentanții săi, ca un partener de dialog de încredere în cadrul diferitelor grupuri de lucru la nivelul Uniunii Europene, precum şi la nivel internaţional sau regional.

Componenta de relaţii internaţionale și afaceri europene a Agenţiei Naţionale Antidrog, derulată prin Serviciul de Relații Internaționale și Programe,  este orientată spre realizarea obiectivelor şi sarcinilor ce revin instituției potrivit Strategiei Naţionale Antidrog 2013-2020 (cap.VI Cooperare internațională), cu încadrarea în obiectivele M.A.I pe același domeniu de referință, și a celor stabilite la nivel național de Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe. De asemenea, activitatea de relaţii internaţionale și afaceri europene se circumscrie prevederilor documentelor internaţionale ratificate de România, precum şi cerinţelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

La nivelul UE, Agenția Națională Antidrog asigură un rol activ în cadrul procesului decizional, pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din calitatea de stat membru. În acest context, A.N.A formulează și transmite puncte de vedere față de proiectele de declarații și pozițiile formulate de statele membre, informează partenerii instituționali, susține inițiative naționale, promovează exemple de bune practici și contribuie la dialogul european în domeniu, în cadrul următoarelor forumuri și structuri europene: Grupul orizontal de lucru privind drogurile (HDG) al Consiliului Uniunii Europene, Reuniunea coordonatorilor naționali ai UE în domeniul drogurilor, Grupul Dublin, Grupul Pompidou al Consiliului Europei și Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanii.

În perspectivă, obiectivul Agenţiei Naţionale Antidrog, prin Serviciul de Relații Internaționale și Programe, este de a monitoriza permanent evoluţia documentelor de poziţie politică şi legislativă la nivelul mecanismelor europene de coordonare a politicilor antidrog și de a asigura prezenţa permanentă şi activă în cadrul acestor mecanisme.

Primul semestru al anului 2019 a fost marcat de demersurile de asigurare de către România a Președinției Consiliului UE, pregătiri demarate din luna iunie 2018. Pe perioada PRES RO, Agenția Națională Antidrog a asigurat, lunar, gestionarea lucrărilor Grupului Orizontal de Lucru în Domeniul Drogurilor (HDG) de la Bruxelles, a participat la lucrările Segmentului Ministerial și Ordinar al Comisiei Pentru Narcotice (CND) de la Viena, a contribuit la derularea dialogurilor UE-SUA, UE-BRAZILIA și UE-CELAC, a asigurat reprezentarea la Cea de-a 21-a Reuniune la Nivel Înalt a Mecanismului de Coordonare și Cooperare UE-CELAC, a asigurat președinția centrală a Grupului Dublin și a organizat, la București, Reuniunea Coordonatorilor Naționali ai UE în domeniul Drogurilor (9 Aprilie 2019).

Obiectivele generale al PRES RO au fost obținerea consensului în ceea ce privește dosarele nelegislative puse în discuție în cadrul reuniunilor H.D.G și armonizarea pozițiilor tuturor SM, instituțiilor și agențiilor UE.

ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE este forul internaţional în cadrul căruia au fost negociate şi adoptate cele mai importante instrumente internaţionale utilizate în lupta împotriva fenomenului criminalităţii (în domeniul drogurilor au fost adoptate convenţiile de la Geneva din 1925, 1931 şi 1936, New York 1961 şi Viena, 1971 şi 1988). Cele mai cunoscute instituţii din structura ONU implicate în această luptă sunt: Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), Comisia ONU pentru stupefiante (CND) şi Consiliul Internaţional privind Controlul Stupefiantelor (INCB).

OFICIUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DROGURI ŞI CRIMINALITATE (UNODC) este liderul mondial în lupta împotriva traficului ilicit de droguri şi a criminalităţii internaţionale. Având sediul central la Viena, UNODC se bazează pe contribuţii voluntare, în principal susţineri guvernamentale, care reprezintă aproximativ 90% din bugetul său.
Misiunea sa este să asiste statele membre în lupta împotriva traficului ilicit de droguri, a crimei şi terorismului.

Acţiunile UNODC sunt destinate să contribuie la realizarea următoarelor obiective:

–Mai buna pregătire a guvernelor în îndeplinirea şi implementarea propriilor obligaţii, asumate prin tratatele internaţionale, în special printr-o cooperare judiciară, prevenire şi monitorizarea măsurilor stabilite împotriva producţiei ilicite de droguri, traficului de fiinţe umane, precum şi alte forme ale criminalităţii organizate, spălări de bani, corupţie şi terorism;
– O mai buna angrenare a societăţii civile şi a opiniei publice în acţiuni împotriva traficului ilicit de droguri şi a criminalităţii printr-o mai bună prevenire şi înţelegere a riscurilor asociate acestor probleme;
– Stabilirea politicilor şi strategiilor naţionale, pe baza unei cunoaşteri întemeiate referitoare la traficul ilicit de droguri, criminalitate şi terorism.

COMISIA NAŢIUNILOR UNITE PRIVIND STUPEFIANTELE – COMMISSION ON NARCOTIC DRUGS (CND)

A fost creată în 1946 de către Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (ECOSOC), reprezentând organismul central de elaborare a politicii în cadrul sistemului Națiunilor Unite pentru a acționa în toate materiile legate de droguri. Este constituită din 53 de state ai căror reprezentanţi se întâlnesc anual la Viena, analizează situaţia mondială a consumului de droguri şi fac propuneri în vederea întăririi controlului internaţional în acest domeniu. De asemenea, la nivelul CND se evaluează modul în care statele duc la îndeplinire angajamentele asumate prin instrumentele juridice internaţionale în domeniul controlului drogurilor.

În cadrul celei de-a cea de-a 62-a sesiuni a Comisiei Națiunilor Unite privind Stupefiantele (din luna martie 2019, de la Viena), România a facilitat exprimarea de către Statele Membre UE a unei poziții comune privind procesul de revizuire a politicii mondiale în materie de droguri, transmițând un mesaj unic și clar.

De asemenea, în marja Segmentului Ministerial al celei de-a 62-a sesiuni a Comisiei Naţiunilor Unite pentru Stupefiante (CND), din perioada 14-15 martie 2019, România a organizat un side-event cu tema Managementului supradozelor în rândul persoanelor consumatoare de opiacee.

CONSILIUL INTERNAŢIONAL PRIVIND CONTROLUL STUPEFIANTELOR (INTERNATIONAL NARCOTICS CONTROL BOARD) reprezintă structura independentă de monitorizare a implementării convenţiilor internaţionale ONU privind drogurile.

INTERPOL, cu sediul la Lyon/Franţa, este o organizaţie internaţională interguvernamentală, creată în 1923, România numărând-se printre membrii săi fondatori, care reuneşte 188 state de pe toate continentele şi contribuie la întărirea cooperării şi a schimbului de informaţii operative graţie sistemului său mondial de comunicaţii poliţieneşti I-24/7.

Principalele patru iniţiative ale organizaţiei în domeniul luptei antidrog sunt:

alertele drog
– au ca obiect informarea serviciilor de aplicare a legii din ţările membre despre cazuri sau metode de operare deosebite;
– buletinul săptămânal pe droguri– un rezumat al confiscărilor importante de droguri realizate în lume;
– buletinul de informaţii privind drogurile – care prezintă o sinteză a tendinţelor traficului de droguri şi evoluţia acestuia în diferite regiuni ale lumii;
– sprijinul operaţional – prin furnizarea de informaţii asupra unor activităţi precise ale reţelelor de traficanţi de droguri. Un rol important în acest sens revine notiţelor internaţionale de urmărire emise pentru traficanţii de droguri căutaţi de ţările membre în vederea arestării.

ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII – agenţia specializată a Naţiunilor Unite pentru sănătate, a fost creată la 7 aprilie 1948. Organizaţia Mondială a Sănătăţii  joacă un rol important în adoptarea unor măsuri profilactice pentru prevenirea şi combaterea abuzului de droguri şi în elaborarea unor metode de tratament aplicat persoanelor cu istoric de consum de droguri.

GRUPUL POMPIDOU (înfiinţat în 1971 şi încorporat în Consiliul Europei în anul 1980) este o organizaţie interguvernamentală, alcătuită din 36 de state membre. Grupul adoptă o abordare multidisciplinară, împreună cu toate sectoarele implicate în efortul de reducere a abuzului de droguri, inclusiv sănătate, asistenţă socială, educaţie, justiţie, cadru legislativ, sport şi tineret.

Agenția Națională Antidrog este membru cu drepturi depline încă din anul 2005, în baza Legii nr. 64 din 23 martie 2005 privind participarea României ca membru cu drepturi depline la Grupul de cooperare pentru combaterea consumului și traficului ilicit de droguri (Grupul Pompidou) din cadrul Consiliului Europei.

Grupul Pompidou are, la nivelul experţilor, 6 platforme (grupuri) de lucru: Platforma de Tratament, Platforma de Cercetare, Platforma de Etică, Platforma de Prevenire, Platforma de Justiţie Penală şi Platforma Aeroporturi. Agenţia Naţională Antidrog are competenţe pe toate platformele menţionate mai sus, mai puţin pe cea privind aeroporturile, unde competenţele sunt deţinute de Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Autoritatea Naţională a Vămilor.

În calitate de membru cu drepturi depline, Agenția Națională Antidrog a organizat în colaborare cu Grupul Pompidou evenimente de anvergură cu participare internaționale, a implementat proiectul “Prevenirea Traficului și Abuzului de Droguri în Penitenciare”, în perioada 2012-2013, și proiectul de prevenire a consumului de droguri în mediul on-line DUDIT. În prezent Agenția Națională Antidrog continuă să beneficieze de schimbul de expertiză și bune practici facilitat de Grupul Pompidou în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri.

EUROPOL sau Oficiul european de poliţie, creat prin actul Consiliului european din 26 iulie 1995, cunoscut sub denumirea de „Convenţia Europol”, intrată în vigoare la 1 mai 1999, are ca obiectiv ameliorarea, prin măsurile prevăzute în convenţie, în cadrul cooperării între Statele membre, a eficacităţii serviciilor naţionale competente în ceea ce priveşte, între altele, prevenirea şi lupta împotriva traficului ilicit de droguri, şi a spălării banilor proveniţi din aceste infracţiuni. Prin Legea nr. 197 din 25 mai 2004, a fost ratificat Acordul de cooperare dintre România şi Europol, semnat la Bucureşti, la 25 noiembrie 2003. în cursul anului 2005, în conformitate cu termenii acestui acord, ţara noastră a trimis un ofiţer de legătură la sediul Europol de la Haga. Începând cu 1 ianuarie 2010, EUROPOL devine Agenţie Europeană.

OBSERVATORUL EUROPEAN DE DROGURI ŞI TOXICOMANIE (OEDT/ EMCDDA) – înfiinţat în 1993, cu sediul la Lisabona/ Portugalia, are ca obiectiv obţinerea şi furnizarea către instituţiile Uniunii Europene şi ale statelor membre, a unor informaţii referitoare la droguri şi la dependenţa de acestea, precum şi la consecinţele acestora. Centrul are ca responsabilităţi colectarea datelor, prin intermediul unei reţele europene de informaţii privind drogurile (REITOX), analiza acestora, îmbunătăţirea metodelor de comparare a datelor statistice, diseminarea datelor şi cooperarea cu organismele şi organizaţiile europene şi internaţionale, precum şi cu serviciile de profil din terţe ţări. Procesarea statistică, documentară şi tehnică (folosind instrumente de lucru standard – indicatori, tabele standard, chestionare structurate, rapoarte naţionale) a informaţiilor astfel colectate este de natura să ofere Statelor Membre o imagine de ansamblu a situaţiei drogurilor atunci când, în domeniul lor de competenţă, reprezentanţii acestora adoptă decizii şi măsuri pentru diminuarea efectelor drogurilor.

Ca elemente importante ale structurii OEDT menţionăm Cabinetul Directorului, Consiliul de Administraţie şi Comitetul ştiinţific. Consiliul de administraţie este organismul la nivelul căruia se adoptă deciziile, fiind format din reprezentanţii fiecărui stat membru, doi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi doi experţi cu calificare înaltă în domeniul drogurilor desemnaţi de Parlamentul European. Prezenţa reprezentanţilor tuturor statelor membre UE este o garanţie că, în procesul de luare a deciziilor, sunt respectate în mod egal interesele tuturor statelor implicate. Consiliul de administraţie este format din preşedinte şi vicepreşedinte (aleşi pentru o perioadă de trei ani), câte un reprezentant din fiecare stat membru, doi reprezentanţi ai Comisiei Europene, doi experţi independenţi desemnaţi de Parlamentul European şi câte un reprezentant al fiecărei ţări care a încheiat un acord de cooperare cu OEDT.

REITOX (Reţeaua Europeană Informaţională cu privire la Droguri şi Toxicomanie/ Reţeaua Europeană a Punctelor Naţionale Focale privind Drogurile)
În prezent, Observatorul European de Droguri şi Toxicomanie cu sediul la Lisabona coordonează o reţea de puncte naţionale focale, stabilite în cele 27 state membre, Norvegia, Comisia Europeană şi ţările candidate.

Fiecare dintre aceste puncte naţionale focale constituie împreună Reţeaua Europeană de Informaţii cu privire la Droguri şi Dependenţă de Droguri (REITOX). Această reţea acţionează ca un instrument practic de colectare şi schimb de date. în această activitate, Observatorul european are ca partenere mai multe organisme şi organizaţii, cum ar fi: Interpol, Europol, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, UNDCP, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi altele.

Un instrument de lucru deosebit de util de care dispune REITOX este Baza europeană de date în domeniul legislativ cu privire la droguri, care este o arhivă legislativă online, conţinând normativele în materie aflate în vigoare atât ale statelor membre, cât şi ale ţărilor candidate.

GRUPUL ORIZONTAL DE LUCRU PRIVIND DROGURILE (HDG) este o structură specializată a Uniunii Europene creată, în anul 1997, sub autoritatea Consiliului, pentru a asigura coordonarea pe orizontală a activităţii în domeniul drogurilor. Acesta desfășoară lucrări legislative și de politică generală, în două domenii principale: reducerea ofertei de droguri și reducerea cererii de droguri.

Participanți: reuniunea HDG reunește reprezentanții Statelor Membre ale UE, ai Comisiei Europene, ai Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanii și ai altor instituții cu vocație europeană sau internațională în domeniul politicilor privind drogurile. Reprezentarea, în funcție de sistemul adoptat la nivel național în coordonarea politicilor antidrog poate fi la nivel de minister, de agenție guvernamentală sau de instituție din domeniul sănătății publice. În condițiile în care sistemul național prevede instituția coordonatorului național pe droguri, reprezentarea se asigură prin participarea acestuia și/sau experților desemnați din cadrul/din afara acestei instituții.

Organizare: Reuniunile grupului au loc lunar și sunt prezidate de Statul Membru UE care deține președinția Consiliului. Pe perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, specialiști ai Agenției Naționale Antidrog au asigurat gestionarea lucrărilor grupului pe parcursul 6 reuniuni.

Obiectivul general al PRES RO este de a obține consensul și de a armoniza pozițiile tuturor statelor membre, instituțiilor și agențiilor UE. În acest sens, PRES RO acționează ca un facilitator onest și neutru în coordonarea politicilor în materie de droguri la nivelul UE și pentru consolidarea dialogului și cooperării dintre UE, statele terțe și organizațiile internaționale cu privire la aspecte legate de droguri.

GRUPUL DUBLIN (GD) este un grup de lucru informal fără personalitate juridică, ai cărui membri se reunesc periodic în vederea îndeplinirii a trei obiective majore: analiza şi schimbul de informaţii cu relevanţă în problemele internaţionale legate de droguri, elaborarea de recomandări către statele membre sau partenere pentru rezolvarea lor şi căutarea de modalităţi de coordonare a răspunsului faţă de problemele identificate.

Grupul Dublin este o iniţiativă extinsă care include statele membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Statele Unite, Canada, Australia, Japonia, Comisia Europeană şi UNODC. Atunci când este necesar, la lucrările Grupului pot participa reprezentanţi ai altor organizaţii şi organisme internaţionale sau regionale, cum ar fi: Observatorul European de Droguri şi Toxicomanie, Grupul Pompidou, Europol, Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală-Interpol, Organizaţia Mondială a Vămilor, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNESCO, Organizaţia Internaţionala a Muncii, Comisia Interamericană pentru Controlul Abuzului de Droguri sau Banca Mondială.

Structura: Grupul Dublin este structurat pe trei nivele: centralregional şi local.

Preşedinţia Grupului se schimbă, în principiu, la fiecare patru ani, poate fi reînnoită o singură dată şi ar trebui să alterneze între statele membre UE şi celelalte ţări. Pentru sporirea eficienţei, Grupul împarte activitatea sa la nivel internaţional în regiuni geografice. Pentru regiunea Europa de Est şi Caucaz, din care face parte România, Preşedinţia regională este asigurată de România şi Polonia.

Pe lângă Grupul Dublin la nivel central există o multitudine de aşa-numite „grupuri mini-Dublin” , numărul lor actual fiind mai mare de 70. Alcătuite din reprezentanţi ai aceloraşi state, dar la nivel local, acestea sunt stabilite în diverse ţări ale lumii, mai puţin în statele membre ale Grupului. Cel mult unul pentru fiecare stat-gazdă, grupurile mini-Dublin sunt compuse din reprezentanţi ai misiunilor Statelor membre ale Grupului pe lângă ţara respectivă, ai Delegaţiei Comisiei europene şi ai UNODC, acolo unde acestea există. Ele sunt coordinate de ambasadorul statului care deţine Preşedinţia regiunii respective.

Activităţi: La nivel central, au loc întâlniri, cu participarea tuturor membrilor, care vizează în primul rând probleme generale ce necesită decizii comune, între care şi propunerile înaintate de Președinții regionali sau grupurile mini-Dublin. Nivelul regional este răspunzător de analiza situaţiei din regiune şi, acolo unde se impune, adoptarea de iniţiative. La nivel local, principalele atribuţii ale grupurilor mini-Dublin, vizează culegerea de date privitoare la situaţia particulară din zona şi transmiterea lor prin intermediul rapoartelor periodice, facilitarea implementării politicilor în domeniul drogurilor şi a acordării de asistenţă, promovarea dialogului cu reprezentanţii autorităţii de stat asupra problematicii drogurilor, emiterea de recomandări şi implementarea liniilor directoare stabilite la nivel central sau regional.

România, prin Agenția Națională Antidrog, deține, în prezent, Președinția Centrală a Grupului Dublin și asigură, totodată, coordonarea regională pentru Europa de Est și Caucaz și pentru Orientul Apropiat.

Grupul Dublin organizează 2 reuniuni anuale (iunie și noiembrie), în cadrul cărora se prezintă rapoartele regionale, raportul anual al grupului, precum și elemente de interes pentru politica globală în domeniul drogurilor.

 

Componenta de proiecte din cadrul Serviciului Relații Internaționale și Programe identifică prioritățile de finanțare, formulează propuneri de cereri de finanțare și asigură implementarea proiectelor finanțate atât din fonduri publice cât și cu finanțare externă, în care Agenția Națională Antidrog și structurile subordonate/coordonate sunt beneficiare sau partenere. De asemenea, Unitatea de Implementare Proiecte este specializată în implementarea și monitorizarea Programului de interes naţional în domeniul prevenirii şi asistenţei medicale, psihologice şi sociale a consumatorilor de droguri destinat organizațiilor non-guvernamentale din România, cu finanțare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne, precum și a proiectelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile.

Nr crtTitlul proiectuluiStadiu Beneficiar / implementatorPrincipalele activitățiBuget Sursă de finanțare
1.

Proiectul ATOME – Accesul la medicaţia opioidă în Europa

2010-2015

FinalizatPartener:
Agenția Națională Antidrog
Elaborarea şi diseminarea de recomandări adaptate fiecărei ţări în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii şi disponibilităţii medicamentelor opioide.45.160 lei buget alocat A.N.A (6200 – co-finanțare)Comisia Europeană FP7-HEALTH-2007-B
2.

Egalitate pe piata muncii! – Proiect pilot pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile,

2014-2016

Finalizat (sustenabilitate)Beneficiar: a Agenția Națională Antidrog;  Parteneri: Directia Generala de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, București (D.G.A.S.P.C Sector 1), Asociația Romani CRISS – Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii, Fundația de Sprijin Comunitar, Asociația Transcena, Asociația Totul pentru Tine, Arhiepiscopia Tomisului, Agenția Națională pentru Romi, S.C. Loop Operations SRL, S.C. FAX MEDIA S.R.L. Obiectivul general al proiectului a constat în implementarea unui program-pilot pentru creșterea accesului pe piața muncii prin îmbunătățirea abilităților și competențelor profesionale și furnizarea de asistență specifică unui număr de 1350 de persoane ce aparțin grupurilor vulnerabile din regiunile Bucuresti Ilfov, Sud Muntenia, Nord Est si Sud Est în scopul prevenirii și limitarii consumului de substante interzise3.656.000 (2.748.000 finanțare externă și 908.000 cofinanțare)Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
3.

Egalitate pe piața muncii – Șansa TA la un viitor mai bun!

2014 -2016

Finalizat (sustenabilitate)

Beneficiar:

Agenția Națională Antidrog;

Partener:

S.C. Loop Operations SRL

Dezvoltarea abilitaților și competențelor profesionale pentru 540 femei, în special femei consumatoare de droguri sau aflate în risc de consum de droguri și alte grupuri vulnerabile în vederea cresterii capacitatii de ocupare pe piața muncii în regiunea Sud – Est500.000  (447.000 finanțare externă și  53.000 cofinanțare)Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
4.Acordul de Grant cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri 2015 (proiect multianual EMCDDA).FinalizatAgenția Națională Antidrog

– participarea României, prin Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanii din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, la activităţile Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri;

– colectarea, analizarea și interpretarea datelor necesare completării tabelelor standard şi a chestionarelor structurate în vederea elaborării Raportului naţional privind situaţia drogurilor în România.

159.180 Euro (50 % finanțare externă și 50% co-finanțare).Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie – Comisia Europeană
5.Acordul de Grant cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri 2016 (proiect multianual EMCDDA). FinalizatAgenția Națională Antidrog159 180 Euro (50 % finanțare externă și 50% co-finanțare).Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie – Comisia Europeană
6.Acordul de Grant cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri 2017 (proiect multianual EMCDDA).FinalizatAgenția Națională Antidrog

159.180 Euro (50 % finanțare externă și 50% co-finanțare).

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie – Comisia Europeană
7.Acordul de Grant cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri 2018 (proiect multianual EMCDDA).FinalizatAgenția Națională Antidrog

159.180 Euro (50 % finanțare externă și 50% co-finanțare).

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie – Comisia Europeană
8.Acordul de Grant cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri 2019 (proiect multianual EMCDDA).În curs de implementareAgenția Națională Antidrog

159.180 Euro (50 % finanțare externă și 50% co-finanțare).

Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie – Comisia Europeană
9.Proiectul de înfrățire cu Turcia TR 15 IPA JH 03 17 R „Strengthening the data collection capacity of Turkish National Monitoring Centre for Drugs and Drugs Addiction (TUBIM)”În curs de implementare

Beneficiar:

Agenția Națională Antidrog;

Partener:

Inspectoratul General al Poliției Române

creșterea capacității Centrului Național pentru Droguri și Dependență de Droguri din Turcia (TUBIM) de a colecta date referitoare la problematica drogurilor, îmbunătățirea calității datelor colectate și creșterea gradului de compatibilitate acestora cu sistemul instituit la nivel european de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA).1.000.000 Comisia Europeană MFE

Contact

Serviciul Relaţii Internaţionale şi Programe
Telefon: 021 303 70 80/ 21750/ 21751, 021.318.48.80
E-mail: relatii.internationale @ ana.gov.ro

ro Romanian
X